Necesitatea colectării, transportului şi a depozitării controlate a reziduurilor (aspecte pragmatice, economice şi de protecţia mediului)
Lucrarea
de faţă tratează una din problemele acute care confruntă astăzi omenirea-
colectarea, transportul şi depozitarea controlată a rezidurilor.
Colectarea,
transportul şi depozitarea controlată a reziduurilor, reprezintă o componentă
importantă în procesul de gestionare a deşeurilor.
Deşeurile/reziduurile sunt, după cum este bine de ştiut, resturi de
diverse naturi (organice, anorganice, substanţe solide, lichide, gazoase)rezultate
din diverse procese tehnologice, activităţi agricole, fluxuri de transport
stradal, activităţi gospodăreşti şi menajere. Astfel este considerat deşeu
orice substanţă al căror deţinător le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a
le arunca. Oricum se va acţiona, în ultima etapă de descompunere asupra acestui
„produs”
va rămâne un deşeu final.
Populaţia în creştere şi schimbarea structurii
consumului, au generat probleme de mediu prin producerea de noi deşeuri. În
trecut, o mare cantitate de deşeuri produsă era de aproape 100% biodegradabile,
însă prin noile inovaţii, au rezultat componente non-degradabile. Prin urmare,
cererea de colectare a deşeurilor este evidentă, dar autorităţile nu au capacitatea
necesară pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor. Astfel este foarte important
ca o comunitate să fie conştientă, astfel încât creşterea cantităţii de deşeuri
să poată fi minimizată. În caz contrar, acest lucru are un impact enorm asupra
mediului înconjurător, cauzând poluarea şi contribuind la schimbările
climatice. Buna gestionare a deşeurilor (colectare, transport, depozitare)
poate reduce semnificativ aceste efecte.
Cadrul legislativ al acestei activităţi
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor
asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, au fost imperios
necesare, adoptarea în regim de urgenţă, a prezentelor acte normative, în baza
cărora să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în domeniul protecţiei
mediului şi ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se
statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a
mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice
în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul
public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.
În
ceea ce priveşte regimul deşeurilor, conform legislaţiei româneşti, au fost adoptate
următoarele acte normative:
ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 78 din 16 iunie 2000 privind
regimul deşeurilor
În temeiul prevederilor art. 114 alin (4) din Constituţia
României şi ale art. 89 lit. a) şi b) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, Guvernul
României emite prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I:
Dispoziţii generale
Art. 1
(1)
Obiectul
prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activităţilor de gestionare
a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului. (2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică:
a) Deşeurilor menajere;
b) Deşeurilor de producţie;
c) Deşeurilor de construcţie şi demolări;
d) Deşeurilor periculoase.
(3) Categoriile de deşeuri sunt cele cuprinse în anexa nr. IB.
Capitolul II: Administrarea deşeurilor
Secţiunea 1: Condiţii
generale privind gestionarea deşeurilor
Art. 5
(1)
Gestionarea deşeurilor are în vedere
utilizarea proceselor şi metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei
şi mediului, iar autorităţile competente autorizează şi controlează
activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea: (a) Să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
(b) Să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
(c) Să nu afecteze peisajele sau zonele protejate
(2) Să interzică persoanelor fizice şi juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor precum şi alte operaţiuni neutorizate, efectuate cu acestea.
Art. 8
În vederea diminuării impactului negativ al deşeurilor
asupra mediului şi sănătăţii autoritatea publică centrală de protecţia
mediului, care este cea mai înaltă autoritate de decizie şi control al
gestiunii deşeurilor, va elabora Planul naţional de gestionare a deşeurilor ce
are în vedere ca acesta să conţină:
a)
În
mod obligatoriu, informaţii referitoare la: -tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor care urmează să fie valorificate sau eliminate;
-măsuri specifice pentru cetegoriile speciale de deşeuri;
-zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor;
b) După caz, informaţii cu privire la:
-persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi de gestionare a deşeurilor;
-costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor;
-măsuri pentru încurajarea colectării, valorificării şi tratării deşeurilor.
CAPITOLUL II1:
Gestionarea deşeurilor
SECŢIUNEA 1:
Colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor
Art. 142
În
funcţie de proprietăţi, compoziţie, valoare şi de alte calităţi, deşseurile
sunt tratate şi transportate astfel încât să nu împiedice utilizarea lor
ulterioară şi raţională.
Art. 143
Depozitarea
şi eliminarea deşeurilor în amplasamentele de prospecţiuni geologice sau de
exploatări miniere ale zăcămintelor subterane vor fi astfel efectuate încât să
nu aducă daune calităţii acestor amplasamente şi să nu provoace daune
suplimentare calităţii exploatării, apelor subterane şi peisajului.
Art. 144
(1)
Amplasamentele destinate amenajărilor
pentru gestionarea deşeurilor şi construirea instalaţiilor pentru eliminarea
deşeurilor sunt stabilite conform planurilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism şi dispoziţiilor cuprinse în legile funciare şi în Codul Silvic. (2) Condiţiile generale privind stabilirea amplasamentelor, amenajarea acestora, funcţionarea instalaţiilor pentru tratarea şi eliminarea deşeurillor se stabilesc prin hotărârea Guvernului.
Art. 145
Pentru cazurile în care activităţile de tratare şi
eliminare a deşeurilor pe un amplasament trebuie să se întrerupă din diverse
motive operatorul activităţii are obligaţia de a prezenta autorităţii de
protecţie a mediului o evaluare a impactului asupra mediului şi de a întocmi un
plan de închidere şi urmărire a amplasamentului, pentru a fi aprobat de
autoritatea de protecţie a mediului, în scopul de reconstrucţie ecologice a
zonei.
Art. 146
Instalaţiile, metodele şi tehnologiile, amplasamentele şi
amenajarea acestora pentru tratarea, valorificare şi eliminarea deşeurilor
trebuie astfel construite şi exploatate astfel încât să nu afecteze mediul şi
sănătatea populaţiei.
Art. 147
În cazul eliminării deşeurilor prin depozitare finală
într-un depozit de deşeuri, operatorul responsabil de această eliminare are
obligaţia să informeze autorităţile competente în momentul în care se atinge
circa 75% din capacitatea proiectată a acestuia, pentru a se demara acţiunea de
deschidere a unui nou depozit.
Art. 148
(1)
Deşeurile
depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea
construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei
care execută lucrările de construcţie sau demolare ori de altă persoană, pe
baza unui contract. (2) Primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor, modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.
Art. 149
(1)
În
termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a
prezentei ordonanţe de urgenţă consiliile locale adoptă: (a) Taxe, în condiţiile legii, pentru diverse servicii privind gestionarea deşeurilor;
(b) Reglementări referitoare la procedurile şi condiţiile privind colectarea, inclusiv colectarea selectivă. Transportul, transferul, neutralizarea, utilizarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor de construcţie şi de la demolări nepericuloase din perimetrul pe care îl administrează.
(2) Primăriile vor permite deţinătorilor de deşeuri să îşi transporte, deşeurile menajere şi de construcţie până la amplasamentele de eliminare corespunzătoare.
Secţiunea 2: Obligaţiile transportatorilor de deşeuri
Art. 23
Operatorii
de transport deşeuri au următoarele obligaţii:
a)
Să utilizeze numai mijloace de transport
adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu permită împrăştierea
deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul trasnportului, astfel încât să fie
respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător; b) Să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente;
c) Să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii;
d) Să nu abandoneze deşeurile pe traseu.
SECŢIUNEA 3:
Obligaţiile operatorilor în domeniul valorificării şi eliminaării deşeurilor
Art. 26
a)
Să asigure eliminarea, în totalitate şi
în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate; b) Să folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru eliminarea deşeurilor;
c) Să amplaseze şi să amenajeze depozitul final de deşeuri într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, conform prevederilor art. 5 şi numai cu acordul autorităţilor competente;
d) Să introducă în depozitul final numai deşeuri permise de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de depozitare aprobată de acestea;
e) Să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşietăţii şi să efectueze măsurătorile necesare stabilite de autorităţile competente pentru exploatarea în condiţii de singuranţă a depozitelor respective;
f) Să exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;
g) Să execute lucrările de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei, impuse de autorităţile competente, şi să organizeze supravegherea în continuare a depozitelor după sistarea depunerii deşeurilor;
h) Să supravegheze activităţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de autorităţile competente.
Condiţiile naturale ale localităţii
Poziţia geografică
Comuna Borca este aşezată în partea centrală a Carpaţilor Orientali, pe cursul mijlociu al râului Bistriţa.Aspecte geologice
Aspecte hidrologice
Aspecte geomorfologice
Aspecte pedologice
Aspecte biotice (vegetaţia, fauna)
Locaţia (locaţiile)
posibilă pentru amplasarea depozitului
Având în vedere că distanţele sunt prea mari până la
centrele de colectare a reziduurilor (Târgu Neamţ 60 km, Piatra Neamţ 100 km)
am ales ca zone de depozitare două areale:
Locaţia posibilă cea mai apropiată de centrul localitătii
(aprox. 10 km) ar putea fi în amonte de localitatea Sabasa, pe pârâul cu acelaşi nume. Această locaţie este situată într-un areal al pârâului cu o
deschidere destul de mare, modelat de către cursul apei. Depozitul ce ar urma construit aici se află
în proprietatea primăriei Borca astfel că pentru depozitarea deşeurilor,
costurile ar fi mult mai mici decât în altă parte. Terenul prezintă
stabilitate, posibilitatea alunecărilor de teren sau a eroziunii pârâului în
parte de nord-vest fiind imposibilă deoarece suprafaţa este împădurită. Acest
depozit va fi construit în debleu ca în figură.
O
altă locaţie posibilă ar mai fi cariera Ostra situată pe teritoriul judeţului
Suceava, la aproximativ 25 km de localitatea Borca. La fel este un areal destul
de vast, în care terenul este degradat total, iar reabilitarea ecologică este
foarte costisitoare. Depozitul va fi
construit în semidebleu, deoarece exploatarea în carieră s-a realizat în trepte
drepte (14-15 m fiecare) ca în figură.
Motivaţia
Motivele pentru care pentru care am ales aceste locaţii
pentru amplasarea eventualelor depozite sunt următoarele:
·
Distanţele prea mari faţă de celelalte depozite, care
implică costuri suplimentare;
· Sunt zone aflate în afara spaţiului
locuit (distanţele faţă de acestea sunt de 1,5 km pentrudepozitul Sabasa, şi
de 2,5 km pentru depozitul Ostra);
·
Depozitele propuse au capacitatea de a
stoca o cantitate mare de reziduuri;
·
Prin amplasamentul acestora reduc
costurile de transport.
1.1.Delimitarea perimetrelor
Depozitul ecologic de pe Sabasa va avea o suprafaţă de 1
ha. Depozitul va fi construit pe nivele.
Depozitul ecologic din cariera Ostra are 10,5 ha. Va fi un depozit în semidebleu.
1.1.Condiţii geologice, geomorfologice, pedologice, geotehnice, hidrologice şi biologice
Depozit Sabasa
Aspecte geologice. Zona
se compune din roci relativ moi: gresii calcaroase, conglomerate
poligene, şisturi argiloase.
Argilele şi gresiile calcaroase s-au impus în morfologii văii Sabasa.
Aspecte geomorfologice.
Sub acest aspect, rocile din zonă aparţinând flişului, sunt mai puţin
rezistente, dar prin adâncirea puternică a văii, zona pe care se propune amplasarea
depozitului ecologic a rămas sub forma unei terase suspendate asemenea celei
prezente pe valea Bistriţei (în dreptul localităţii Lunca). Nu poate fi vorba
de alunecări de teren pe partea de către râu deoarece versantul este complet
împădurit. Conform I. Ichim pe Sabasa au
fost identificate nivele de terase până la nivelul de 30 m.
Aspecte pedologice. Aici sunt prezente solurile neevoluate, mai
răspândite fiind cele aluviale. Sunt soluri scheletice datorită regimului de
scurgere al pârâului.
Aspecte hidrologice.
Perimetrul este situat în bazinul pârâului Sabasa.
Aspecte biologice. În
apropiere, se întâlnesc specii de molid în amestec cu fag.
Depozit Ostra
Aspecte geologice. În acest
perimetru a fost exploatată baritina care s-a facut de la începutul anului 1966 până în
1997 . Aici au existat importante zone cu mineralizaţii de baritină, corpul
principal (cariera Ostra) reprezentând principala bază de materii prime pentru
baritină în perioada anilor 1965-1985.
Aspecte geomorfologice.
În prezent există ape de şiroire şi exfiltraţii pe taluzele şi bermele carierei
Ostra.
Aspecte pedologice. Solurile
prezente în areal au în general valori de ph cuprinse între moderat şi slab
acide. În general sunt prezente solurile forestiere, care se situează în
general în aval de carieră.
Aspecte hidrologice. Perimetrul
propus pentru depozitul ecologic este situat în bazinul pârâului Brăteasa.
Aspecte biologice.
Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea cea mai mare în zonă o
reprezintă pădurile de molid.
1.
Aspecte
social-economice ale localităţii
·
Număr de locuitori
Comuna Borca are o populaţie de 6.626 locuitori din care
3.377 bărbaţi şi 3.249 femei, date obţinute în urma recensământului din 18
martie 2002.
·
Ocupaţia
· Distribuţia spaţială a caselor, cartierelor, obiectivelor economice (agricole, industriale)
5.
Reziduurile produse în localitate
5.1. Natura
reziduurilor
Menajere
Deşeurile sunt cele provenite din activitatea casnică
zilnică, magazine, unităţi de alimentaţie
publică, instituţii de învăţământ.
Acestea au în compoziţie produse alimentare şi din grădinărit, hârtie,
carton , plastic, sticlă ş.a.
Stradale
De regulă acestea sunt compuse din hârtie, cartoane,
resturi vegetale aruncate la întâmplare.
Industriale
În trecut , deşeurile rezultate din
activităţile de debitare a masei lemnoase reprezentau un real pericol în
poluarea mediului acvatic. În prezent deşeurile rezultate sunt preluate de
diverse firme, astfel că impactul s-a redus simţitor.
5.2. Cantitatea reziduurilor
Localitatea Borca
dispune de colectarea non-selectivă, fiind practic sistemul cel mai uşor de
realizat. În acest sistem fracţiile de deşeuri sunt colectate fără colectare
într-un singur recipient, asfel încât transportul poate fi realizat cu un
singur vehicol.
Cantitatea de deşeuri rurale este de cca 0,3 kg/locuitor/zi.
5.3. Calitatea reziduurilor menajere, stradale,
industriale
Analizele efectuate
Fiind o zonă rurală,
analizele privind calitatea acestor reziduuri lipsesc. Probabil prin prezenţa
unui astfel de depozit în localitate se va stabili calitativ reziduurile prin
următorii indicatori:
-greutatea
-granulometria
-umiditatea
-puterea calorică
6. Precolectarea, colectarea şi
transportul reziduurilor menajere, stradale şi industriale
6.1. Calcularea
numărului de pubele necesare pentru precolectarea şi colectarea reziduurilor
menajere şi industriale.
De la cei 6.626 locuitori rezultă anual 13.252 m³ de reziduuri
menajere.
2m³/locuitor/an x 6.626 locuitori = 13.252 m³
Având în vedere că greutatea specifică medie a rezidurilor
menajere este de 3000 kg/m³, pentru cei 13.252 m³, greutatea este de 4.417 tone.
13.252
m³ / 3 t/m³ = 4.417 t
Cantitatea totală de reziduri menajere este de 4.417
tone/an.
n=
2Nz/cυ
n= numărul de containăre (pubele) necesare;
N= numărul de locuitori arondaţi la centrul de
colectarea a reziduurilor;
z= intervalul maxim între două colectări,
zile;
v= volumul containărului (pubelei) în l;
c= 0,8= coeficientulde umplere a containărului
(pubelei)
2l/om/zi=cantitatea specifică de
reziduuri produsă de fiecare locatar.
N= 300 locuitori
z= 3 zile
v= 110 l/pubelă
c= 0,8
n= 300 ٭ 2٭
3/ 110 ٭
0,8= 20,45 ≈ 20 pubele de 110 l pentru 300 locuitori
300 locuitori…………………20 containăre de
110 l
6.626 locuitori……………....X pubele de
110 l
X= 6.626 ٭
20/ 300= 441,73≈ 442 pubele
6.2. Calcularea numărului de autovehicule necesare pentru transportul
reziduurilor menajere şi industriale
Pentru o populaţie de 6.626
locuitori
Indicele de producere a reziduurilor menajere=
2m³/an/locuitor,
Greutatea specifică medie a reziduurilor menajere= 3000
kg/m³
N=
Q/8pc
Q= 13.252 m³ /an: 365 zile= 36,30≈ 36 m³/zi
c= 0,8
p= G/T
G=22 m³
(autogunoiera compactoare RO 10215) =22 pubele
T= t
plin + t gol + tpp + n x t po + n’ x t înc + t desc
t plin=
d/Vm : t gol= d’/V’m
d=d’= 6km
Vm= 30 km/h
V’m= 45 km/h
d/Vm +
d’/V’m= 6/30 + 6/45= 0,2 + 0,133 = 0,333 ore
t pp = d’’/
V’’m
V’’m= 10km/h
Pentru obţinerea
lui d” se determină:
Numărul punctelor
de colectare, dacă un punct de colectare deserveşte 300 locuitori atunci 13.252 : 300= 44,17
≈ 44 puncte de colectare, situate la distanţa medie de 100m
d”= 100m x (21-1) =2000 m = 2 km
tpp= d”/V”m =
2 km/10 km/oră = 0,2 ore
tpo=
15”; n= 2 x 20 puncte de colectare= 40 (porniri şi opriri)
ntpo=40 x 15” = 600” = 0,16 ore
n’ = 300
t înc = 0,015
ore/pubelă
n’t înc = 300 x 0,015= 4,5 ore
t desc =
0,015 ore
T= 0,333 +
0,2 + 0,16 + 4,5 + 0,015 = 5,20 ore
p= 22 m³/ 5,20
ore = 4,23 m³/oră
N= 36
m³ = 1,32 bucăţi ≈ 2
bucăţi
8 x 4,23
x 0,8
6.3. Calcularea cheltuielilor pentru evacuarea reziduurilor menajere şi
industriale
Costul unitar de eliminare a unui m³ de
reziduuri (k)
k = Kw
+ Kp * S
(T- ztp)d – d * S
Vo
În care:
Km= cheltuielile zilnice aferente formaţiei de
lucru (3 persoane: şofer şi doi încărcători, salariul şi cheltuielile
suplimentare);
Kp= cheltuielile de transport pe distanţa de 1
km a autovehiculului;
S= distanţa totală parcursă de autovehicul, în
km;
T= timpul de lucru în ore;
z= numărul de cicluri de transport pe zi;
Tw= timpul de descărcare a unui transport, în
ore;
d= durata totală a încărcării maşinii la toate
punctele de colectare, în m³/h;
Vo= viteza medie de deplasare a
autovehiculului, în km;
k= 150 + 7 * 30 = 360 = 11,27 lei/m³
(8-2*0,3)4,2 –4,2 * 30 36,12- 4,2
30
7. Construirea
depozitului
7.1. Calcularea capacităţii de depozitare
Calcularea capacităţii de depozitare
pentru un număr de 25 ani (Cd)
Cd
= nQ0 (1 + (n-1) k0)
m 2
În care:
Cd= Capacitatea rampei pentru 25
ani, în m³,
Q0= Qm + Qs + Qi =
cantitatea totală de reziduuri din primul an,
Qm= Cantitatea medie anuală a
reziduurilor menajere din anul de bază, în m³/an,
Qs= Cantitatea medie de reziduuri
stradale, în m³/an,
Qi= Cantitatea medie de reziduuri
industriale, în m³/an,
Ko= Coeficientul de creştere în timp
a cantităţii de reziduuri menajere, stradale şi industriale (valoare anuală de
5%), ko= 0,05,
n= Numărul de ani pentru care se
prevede a funcţiona rampa, n= 10-25 ani,
m= Coeficientul de compactare a
reziduurilor în depozit = 2-4 ani în funcţie de greutatea specifică a reziduurilor
Qm=
4.417t = 1.472 m³
3 t/m³
Qs= 1.987 t = 662 m³
3 t/m³
Qi= 662t = 220 m³
3 t/m³
Qo=
2.354
Ko= 0,05
n= 25 ani
m= 3 ani
Cd = 25 x 2.354 (1+ (25-1)0,05) = 19616 x 7 =
137.312 m³
3 2
7.2. Calcularea numărului de ani până la închiderea depozitului
n= 2mCd (ani)
Qo + Qn
Qn = Qo (1+ (n-1)) Ko = cantitatea de reziduuri din
ultimul an, m³/an
Qn = 2.354 x 25 x 0,05 = 2.942 m³/an
n= 2 * 3 * 137.312
= 823872 = 249,96 ani
2354 + 2942 3296
7.3 Dimensionarea depozitului
Pentru ca volumul de 137.312 m³ de deşeuri rezultate în 249,96 ani să încapă este nevoie de un depozit cu următoarele
dimensiuni :
- lungime 100m
- lăţime 100 m
- înălţime/adâncime- 14 m
7.4 Tehnologia de construcţie
Depozit Sabasa
Depozitul va avea următoarele părţi
componente:
·
depozitul propriu-zis;
·
centrul administrativ şi cântarul
basculă;
Locul destinat depozitării deşeurilor este un depozit în
debleu controlat pentru deşeuri nepericuloase, cu o suprafaţă de 1 ha şi o
durată de funcţionare de 249,96 ani.
Depozitul în debleu este alcătuit din:
·
sistemul de etanşare atât cel din
bază cât şi cel de la suprafaţa depozitului;
·
corpul depozitului, care este
alcătuit din masa de deşeuri depozitate;
etanşietăţii
se fac prin spionare mecanică a tuturor îmbinărilor, cu acul de presiune, cu
clopotul de vid şi prin scânteie în cazul sudurilor extrudate.
Perdeaua vegetală în jurul depozitului va avea rolul de a împiedica deşeurile luate de
vânt să iasă din perimetrul acestuia.
8. Funcţionarea depozitului
8.1. Metoda de amplasare a rezidurilor
Depozit ecologic Sabasa
Ca metodă de
depozitare va fi folosită Area Method. Aceasta constă în depozitarea în
straturi subţiri care se deosebesc prin faptul că autogunoierele descarcă
deşeurile deasupra deşeurilor compactate şi izolate în zilele anterioare.
Avantaje
·
este
uşor de realizat compactarea şi acoperirea zilnică;
·
drumurile
temporare pot fi construite uşor;
·
deşeurile
care ridică probleme pot fi descărcate la suprafaţă.
Dezavantaje
·
este
dificil de realizat acoperirea temporară;
·
deşeurile
uşoare pot fi antrenate de vânt.
Depozit ecologic Ostra
Metoda de depozitare a reziduurilor va fi
prin Trench Method. Aceasta constă în faptul că deşeurile sunt descărcate şi
compactate pe o suprafaţă înclinată care se deplasează pe măsura depozitării.
Astfel autogunoierele se descarcă pe suprafaţa de sus a celulei (de descărcare
pe parcursul unei zile), izolate anterior (ziua precedentă). Buldozerul împinge
deşeurile în jos şi le nivelează în straturi cu grosimea de 0,5 m. În scopul
preîntâmpinării alunecării buldozerelor, în celule se instalează un stâlp de marcare a înălţimii.
Avantaje
·
acoperirea
zilnică se face uşor;
·
deşeurile
nu pot fi antrenate de vânt;
·
ot
fi realizate înălţimi foarte mari.
Dezavantaje
·
este
mult mai dificilă depozitarea deşeurilor.
8.2. Măsuri de protecţie pe timpul funcţionării
Exploatarea depozitului se va desfăşura în conformitatea cu prevederile
legale referitoare la normele de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor
şi procedura în caz de accidente.
Titularul activităţii este cel
responsabil cu instruirea personalului angajat
cu referire strictă la:
·
managementul deşeurilor;
·
organizarea tuturor activităţilor
în cadrul depozitului astfel încât să se asigure protecţia fiecărui factor de
mediu (apă, aer, sol);
·
obligaţiile şi responsabilităţile
ce revin fiecărui angajat pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului;
·
protecţia muncii şi paza contra
incendiilor de-a lungul tuturor etapelor de exploatare zilnică a depozitului;
Titularul va lua de asemenea şi măsuri de prevenire a
riscurilor producerii unor accidente prin:
·
luarea de măsuri pentru asigurarea
stabilităţii masei de deşeuri, prin execuţia digului de contur şi realizarea
celulelor zilnice;
·
supraînălţarea depozitului peste
înălţimea maximă de umplere prevăzută este interzisă,
·
interzicerea accesului persoanelor
neautorizate în incinta depozitului;
·
asigurarea condiţiilor de igienă
la locul de muncă;
·
întocmirea planurilor de
intervenţie în caz de accidente, avarii, care pot avea impact major asupra
sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător
şi respectarea măsurilor cuprinse în acestea.
9. Închiderea depozitului
9.1. Metode
Închiderea se va realiza conform legislaţiei in vigoare
(Ordin M.M.G.A. nr. 757 din 2004 – Normativ tehnic privind depozitarea
deşeurilor).
Depozit ecologic Sabasa
După umplerea depozitului, se aplică un sistem
de impermeabilizare care va asigura o protecţie de durată a masei de deşeuri
împotriva pătrunderii apei provenite din precipitaţii.
Sistemul este rezistent pe termen lung împotriva eroziunii de către
apele pluviale. El asigură, posibilitatea de circulaţie pe Figura nr. 18.
Secţiunea transversală prin depozit la închidere
depozit şi posibilitatea controlului şi reparaţiei suprafeţei. Poate fi
de asemenea şi revegetat prin diverse plantaţii.
Depozit ecologic Ostra
10. Folosirea terenului după închiderea depozitului
După închiderea depozitului, terenul
poate fi înierbat sau pot fi plantaţi arbuşti a căror rădăcină sa nu ajungă
până la straturile de materiale sintetice ale stucturii de închidere a
depozitului.
11. Concluzii
Având o populaţie de 6.626 locuitori, comuna Borca
generează o cantitate de 4.417 tone/an de reziduri menajere provenite de la
populaţie şi de la agenţii economici, 1.987 t/an de reziduri stradale şi 662
tone/an de reziduri industriale.
Cea mai avantajoasă localizare a
depozitului este în apropierea comunei pe valea Sabasa (la aproximativ 10 km de
centrul comunei). Totodată o alternativă poate fi amplasarea unui depozit în
cuva carierei Ostra, judeţul Suceava. În raport cu transportul şi depozitarea
deşeurilor la Târgu Neamţ, locaţiile posibile ale viitoarelor depozite oferă
cheltuieli mult mai mici (distanţa mai mică faţă de localitate). Viitoarele depozite
respectă toate criteriile de amplasare (distanţa până la prima casă este de
peste 1,5 km respectiv 2,5 km; depozitele nu afectează sursele de alimentare cu
apă a populaţiei; nu există riscuri geomrfologice: alunecări de teren sau de ravenare).
Pentru colectarea reziduurilor
menajere ar fi nevoie de 442 pubele de
110 l care trebuie ridicate o dată la 3 zile şi de un personal în număr de 3
persoane. În aceste condiţii cheltuielile pe m³ s-ar ridica la aproximativ 11,27
lei/oră.
Pentru a putea depozita cantitate de
deşeuri acumulată în 249, 96 de ani este necesară construirea unui depozit cu o
capacitate de 137.312 m³. Depozitul ar urma să se întindă pe o suprafaţă de 1
ha. De asemenea poate fi amenajat ca depozit, cariera Ostra, având o suprafaţă de
10,5 ha, şi o putere de înmagazinare de 30.000 m³.
Depozitul ecologic ar asigura o bună
reţinere a reziduurilor în interiorul unei geomembrane impermeabile. Pentru ca
deşeurile uşoare să nu fie luate de vânt, întregul perimetru este înconjurat de
perdea verde.
În final ca localnic al acestei
comunităţi, îmi exprim speranţa ca această lucrare şi soluţiile oferite de
acest document, va contribui la schimbarea necesară pentru o gestionare
eficientă a deşeurilor.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu