Anii primului război mondial au adus o stagnare în viaţa
economică şi social-culturală a statului. Foarte mulţi bărbaţi au fost
mobilizaţi participând la campaniile din Bulgaria din timpul războaielor
Balcanice (1912-1913), şi ţinuţi concentraţi până la intrarea României în
război, 15 august 1916.
După oprirea ofensivei trupelor române în Transilvania,
de către trupele austro-ungare şi germane, după ocuparea de către inamic a unei
mari părţi din teritoriul ţării, Borca, Mădei şi Broşteni trec vremelnic sub
ocupaţia Austro-Ungariei, linia frontului fiind pe apa pârâului Borca şi
Sabasa. În mare parte, populaţia satului a fost evacută în comunele vecine sau
în şesul Moldovei, pentru a fi ferit tineretul de încorporări de către inamic.
Tinerii au ajutat armata în construcţia unor drumuri strategice, ca cel de pe
Stejaru şi de pe Grinţieş spre frontieră. Vitele au fost rechiziţionate, multe
case distruse, demolate şi transformate în adăposturi pentru armată. Atunci a
fost demolat localul de şcoală, pierzându-se întreaga arhivă a şcolii şi
bisericii care au fost arse. Cu mari greutăţi, îndurând lipsuri de tot felul,
într-o perioadă îndelungată, sătenii şi-au putut reface gospodăria. Ca în toate
satele ţării, războiul a lăsat urme adânci prin pierderea multor bărbaţi tineri
căzuţi pe front în urma cărora au rămas văduve şi copii orfani.
La acest război au luat parte 124 de săteni înrulaţi în
diferite unităţi militare dintre care cei mai mulţi în Regimentul Infanterie
Fălticeni. Au fost numeroase familiile din care au plecat 2-3-4-5-6 fraţi.
Din famila lui Petru Arsinte au plecat toţi cei 6 fraţi:
Simion, Vasile, Toader, Dumitru, Gavril şi Grigore.
Din familia lui Ion Mujdei din Pârâul Cârjei: Gavril,
Vasile şi Toader.
Din familia Guguţa: Constantin Grigore şi Iftimie.
Din familia Balan: Mihai, Ion şi Simion.
Au mai participat: Vasile A. Cîrjă, Ştefan Cojocaru, Toader A.
Cîrjă şi Gheorghe Cioată.
În această grea încercare au căzut 11 soldaţi din Mădei
şi 9 din Pârâul Cârjei.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu