Date demografice şi statistice


Populaţia cu domiciliul în satul Mădei

la nivelul anului 2009 era de 827 locuitori


          4.1.   Structura pe grupe de vârstă a populaţiei din satul Mădei

        De raportul dintre grupele de vârstă depinde populaţia în vârstă de muncă care determină resursele de muncă ale regiunii.

Structura pe grupe de vârstă influenţează în mod direct capacitatea de reproducere a populaţiei în special după cum vedem, prin prisma prezenţei populaţiei feminine cu vârste cuprinse între 15-45 de ani, care determină într-o mare masură natalitatea şi indirect bilantul natural.

Structura pe grupe de vârstă este influenţată şi de mobilitatea teritorială a populaţiei.

După cum se observă şi din grafice, tineretul asigură o bază a graficului relativ scăzută în timp ce adulţii şi vârstnicii au o pondere mai mare, apoi restrângându-se mai mult la populaţia cu o vârstă cuprinsă între 50 şi 70 de ani, şi foarte mult la populaţia cu o vârstă de peste 80 de ani (fig. nr. 40., 41.).


          4.2.   Structura pe sexe a populaţiei din satul Mădei

       Structura pe sexe a populaţiei din Mădei este relativ echilibrată. La nivelul adulţilor cele doua sexe se echilibrează numeric, iar de la vârsta de 65 de ani predomină sexul feminin datorită faptului că lucrează mai puţin şi pentru că au de asemenea mai puţine obisnuinţe pernicioase (fig. nr. 40.).

Pe ansamblul populaţiei din sat, raportul numeric marchează aproximativ o egalitate (52% barbaţi şi 48% femei- fig. nr. 41.) fiind perturbat de efectele mobilităţii teritoriale (pendulări pe termen în statele occidentale- fig. nr. 46., 47.), de diferite stări sociale s.a.


          4.3.   Structura economică a populaţiei

         Structura ocupaţională a populaţiei din satul Mădei

         În funcţie de structura pe grupe de vârste, în cadrul oricărei populaţii se pot distinge trei mari categorii :

*cei care se află înainte de vârsta normală de muncă (copiii şi o parte din adolescenţi, până la vârsta de 15-20 de ani);

*cei care au vârsta normală de muncă (adulţii, o parte din adolescenţi şi din vârstnici, între 15-20 şi 60-65 de ani);

*cei care au depăşit vârsta normală de muncă.

Cu toate acestea, din nevoia de a asigura un anumit venit, personal sau pentru familie, există persoane care lucrează înainte de vârsta normală de muncă precum şi altele care au depăşit această varstă. Mai există de asemenea persoane aflate la nivelul vârstei normale de muncă, dar acestea fie ca sunt incapabile sa depuna o munca utilă, deoarece suferă de un anumit handicap, fie pur şi simplu nu vor sa practice o muncă (caz tipic a minorităţii rromilor).

Din motivele enumerate mai sus, în cadrul populaţiei din satul Mădei, ca de altfel în cadrul oricărei populaţii, se disting, pe de o parte, populaţia activă şi pe de altă parte, populaţia inactivă, adică întreţinută.

Populaţia activă, din pacate este destul de vagă şi în Mădei, deoarece cuprinde pe toţi cei care doresc să muncească, indiferent dacă reuşesc acest lucru continuu sau stabil, deci inclusiv cei care lucrează temporar, pe cei care dau un ajutor de regulă în familie şi chiar pe şomeri.

Nici populaţia inactivă nu este mai precisă. În general sunt inactivi acei locuitori care sunt întreţinuti de cei activi (membrii ai familiei, pensionari, elevi, studenţi), totuşi şi o parte din aceştia depun o muncă mai ales pe timpul verii la instalaţiile de debitat material lemnos, însă această muncă nu este înregistrată.

Populaţia activă, după cum se observă şi din grafice, este reprezentată de 168 persoane de sex masculin şi de 78 persoane de sex feminin (per total 246, adica 30%), în timp ce populaţia inactivă este reprezentată de 258 persoane de sex masculin şi 323 persoane de sex feminin (per total 581, adică 70%)- fig. nr. 42.


          4.4.   Structura profesională a populaţiei active din satul Mădei

       Acest tip de structură a populaţiei reprezintă, în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi indicatori ai structurii economiei şi al nivelului de dezvoltare.

Din acest punct de vedere populaţia se împarte în trei sectoare de activitate:

A. Sectorul primar.

Pentru satul Mădei se înregistrează ponderea cea mai mare a activilor în acest sector (circa 132 persoane de sex masculin si 45 persoane de sex feminin, însumând 73% din populaţia activă). Cei activi în acest sector se ocupă în principal cu agricultura, silvicultura, exploatarea forestieră (practic aceasta fiind singura sursă de venit la ora actuală).

B. Sectorul secundar.

În acest sector se înregistrează  cea mai mică pondere a populaţiei active, deoarece cuprinde activii din industrie. 

C. Sectorul terţiar

Acest sector cuprinde populaţia activă din cele mai diferite servicii cum ar fi: transport, comerţ, gospodărie, administraţie, finanţe, asigurări, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, poliţie, armată s.a.

Populaţia cuprinsă în acest sector, are o pondere la egalitate (33 persoane de sex masculin şi 33 persoane de sex feminin, însumând 27%)- fig. nr. 43., 44., 45.

În concluzie, la ora actuală (anul 2009), sectorul primar, deşi se află într-o vizibilă restrângere datorită lipsei locurilor de muncă, continuă totuşi să fie cel mai larg (circa73%), în timp ce sectorul terţiar deşi în progres nu depaşeşte 27%.

4.5.   Distribuţia specifică a unor obişnuinţe pernicioase

Aceste obişnuinţe se manifestă prin diferenţe ale morbilităţii (frecvenţa unor îmbolnăviri) şi a mortalităţii induse de alcoolism şi tabagism.

Astfel în ceea ce priveşte tabagismul, acesta are o pondere mare la populaţia de sex masculin şi o pondere mai scăzută la cea de sex feminin (per total 19%). În unele state alcoolismul depinde de culturile agricole specifice, dar în cazul nostru acest alcoolism depinde de piaţa de desfacere, adică de BIRT, numărul lor crescând datorită rentabilităţii (10 la număr).

Tabagismul, este şi el o obişnuinţă pernicioasă, având o răspândire universală. Cel mai răspândit tabagism se întâlneşte la bărbaţi, dar nici femeile nu sunt departe de ei. Probabil că odată cu mărirea preţului unui pachet de ţigări se va diminua puţin media fumatului, de la 10 la 9 ţigări fumate.


NOTĂ

Aceste date nu sunt oficiale deoarece evidenţa populaţiei s-a făcut cu ajutorul unor persoane mai în vârstă- Genoveva Cheşa, Elena Cheşa, Elena Bortă, Margareta Rusu.


evidenţa anuală a populaţiei




















0 comentarii:

Trimiteți un comentariu