Marile evenimente ce s-au petrecut în viaţa poporului
nostru, revoluţiile de la 1848, formarea statului national român, au dus la
trezirea conştiinţei şi demnităţii naţionale a românilor, la emanciparea
maselor ţărăneşti ţinute sub robia seculară. Lupta politică înverşunată ce se
declanşează între forţele conservatoare reprezentate de marea moşierime şi cler
şi între forţele burgheziei progresiste, care interesată în dezvoltarea
capitalistă susţinea împroprietărirea clăcaşilor, controlul statului asupra
averilor mănăstireşti, se termină prin victoria celei din urmă, prin
înfăptuirea pe baza legii rurale a împroprietăririi ţăranilor.
Cu tot caracterul burghez reeşit din răscumpărarea
pământului primit, din neegalitatea împărţirii şi din menţinerea proprietăţii
moşiereşti, reforma agrară din 1864, înfăptuită ca urmare a luptei de veacuri a
ţărănimii pentru pământ şi libertate, a fost ţinută de revoluţionari şi
cărturari patrioţi: N. Bălcescu, I. E. Niculescu, C. Negri, V. Alecsandri, M.
Kogălniceanu şi A. I. Cuza. A fost un mare act istoric, act de dreptate
socială. Numele domnitorului A. I. Cuza şi a sfetnicului său apropiat M. Kogălniceanu,
vor rămâne neşterse din memoria poporului nostru, ele simbolizând legătura
dintre ţăran şi dreptul de stăpânire asupra pământului pe care-l munceşte de
veacuri.
După secularizarea averilor mănăstireşti şi aplicarea
legii rurale, din Marele Dicţionar Geografic al României, aflăm următoarele:
Ø În anul 1864, în Mădei au fost împroprietăriţi 24
fruntaşi, 25 pălmaşi şi 20 codaşi, stăpânind în total 282 fălci;
Ø Satul Mădei, devine sat pe moşia Borca, comuna Mădei, judeţul
Suceava, cu 127 familii (500 suflete), vatra satului ocupând 126 fălci şi 15
prăjini, în sat existând o biserică cu hramul la Sfinţii Voievozi, zidită în
anul 1858, deservită de un preot şi doi cântăreţi. Lângă această biserică se
mai afla una veche din lemn, care astăzi nu mai există;
Ø Satul avea o scoală rurală mixtă înfiinţată în anul 1865,
condusă de un învăţător plătit de stat şi frecventată de 30-35 elevi.
Din acelaşi document, aflăm şi următoarele date
referitoare la întreaga comună:
Ø Mădei, comună rurală, plasa Muntele, judeţul Suceava, se
compune din satele Mădei, Pârâul Cârjei, Frasin, Haleasa şi Neagra-Broşteni, cu
reşedinţa la Mădei;
Ø Avea în total 317 familii (1.180 suflete), dintre care
376 contribuabili;
Ø În comună erau două biserici deservite de un preot şi 4
cântăreţi, o şcoală rurală mixtă şi 6 cârciumi;
Ø Vite: 21 cai, 176 boi, 574 vaci, 3.988 oi, 6 capre şi 196
porci;
Ø Bugetul comunei: 7.390 lei venituri, 7.360 lei cheltuieli,
1.160 lei drumuri;
Ø În comună se afla o schelă de plute numită ,,Balta Popii”;
Ø Întinderea teritorială a comunei era de 2.562 fălci şi 76
prăjini, dintre care numai 109 fălci cultivabile, iar restul munţi acoperiţi de
pădure şi stânci sterpe;
Ø Împroprietăriţi la 1864: 59 fruntaşi, 78 pălmaşi, 55
codaşi, stăpânind 426 fălci şi 12 prăjini;
Ø În anul 1879 au fost împroprietăriţi 13 insurii, care
posedau 39 fălci;
Ø Singura cale de comunicaţie era şoseaua Fălticeni-Vatra
Dornei, ce străbătea comuna în tot lungul ei;
Ø Locuitorii au construit prin mijloace proprii biserica
din zid de cărămidă;
Ø Se înfiinţează primăria şi şcoala.
Se constată că după legea rurală din 1864, aşezarea
începe să se dezvolte, populaţia cunoaşte o creştere simţitoare, starea
materială se îmbunătăţeşte. S-au lărgit legăturile locuitorilor cu alte centre
dezvoltate (Piatra Neamţ) prin intermediul plutăritului, legături ce devin tot
mai statornice şi care fac ca după primul război mondial, comunele Farcaşa,
Borca, Mădei, Broşteni şi Crucea să treacă la judeţul Neamţ.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu