Clima
este temperat-continentală de tranziţie, fiind caracteristică zonei muntoase.
Se manifestă prin veri temperate şi ierni nu prea aspre. Cea mai mare cantitate
de precipitaţii este în mai-iulie, iar cea mai mică în ianuarie-februarie. Media
precipitaţiilor este de 600 mm/m2/an.
În
lunile iulie, august, septembrie timpul este foarte frumos. Cerul senin,
căldură moderată, aerul ozonal, purificat de marea cantitate de păduri de
răşinoase ce se găsesc în vecinătatea satului. Iernile sunt lungi, pe munţi
prima zăpadă cade uneori în septembrie şi se menţine până în luna mai, ceea ce
face locuitorii să nu poată urca vitele la stâni până în preajma zilei de 20
mai iar toamna să le coboare la începutul lunii octombrie.
Fenomenul
îngheţului este prezent de la sfârşitul lunii septembrie şi se menţine până la
jumătatea lunii mai.
În timpul iernii
din cauza diferenţei de temperatură dintre aer şi apă pe Bistriţa se ridică
noaptea o ceaţă foarte deasă de nu se vede până la doi paşi.
Vânturile
mai frecvente sunt:
• crivăţul
care suflă dinspre nord-est şi produce viscoliri pe vârful munţilor;
• austrul
care suflă de la sud-est producând topirea zăpezii. În timpul zilei se mai simt
şi vânturile periodice (brizele de munte care sunt de deal şi de vale).
Dimineaţa din vale în deal şi seara din deal în vale.
Satul fiind aşezat
între munţi vânturile nu au putere să producă pagube şi înzăpeziri ca în
regiunile de câmpie, în schimb pe înălţimi mai mari viteza vântului atinge valori
mari producând stricăciuni pădurilor. Ex:
între
1960-1965 vânturile au provocat căderea în masă a pădurilor din bazinul
Negrei-Broşteni
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu